Zizin Fest

Ce este Zizin Fest?

Zizin Fest este o întâlnire anuală a unui grup de prieteni ce are loc pe raza comunei Tărlungeni, satul Zizin (15 kilometri distanţă de Braşov, pe DJ103A). Perioada de desfăşurare a fost în mod tradiţional 19 iulie-23 iulie însă poate varia în funcţie de diverşi factori. Componenţa grupului de prieteni este de asemenea variabilă dar cu un nucleu stabil. Pe parcursul evenimentului ce poate dura până la o săptămână îşi pot face apariţia diverşi guest stars. Evenimentul este posibil numai prin amabilitatea şi bunăvoinţa gazdei, Emi.

Câteva precizări: Zizin Fest a început la sfârşitul primului an de facultate ca o reuniune de după sesiune într-un cadru relaxant. În cadrul primelor două ediţii accentul s-a pus tocmai pe relaxare (grătare, jocuri de cărţi, băutură în cantităţi mai mult sau mai puţin moderate, stat la soare, familiarizare cu Braşovul şi împrejurimile sale, pentru cei din alte părţi ale ţării şi nu în ultimul rând mult timp petrecut în hamac). Odată cu a treia ediţie, caracterul evenimentului s-a modificat recurgându-se la excursii zilnice pe diverse masive muntoase. Astfel s-au realizat ascensiuni pe Postavaru (vf Cristianul Mare 1799m), Piatra Mare prin Şapte Scări şi Ciucaş (vf Ciucaş 1954m). Anul acesta Zizin Fest a ajuns la a patra ediţie. S-au încercat din nou o serie de excursii însă de această dată vremea s-a opus vehement şi s-au pierdut trei zile din cauza ploii. Mai grav, s-a ratat o ascensiune pe Vf. Vânătoarea lui Buteanu, 2507m, din cauza ceţii. Per total se consideră că ediţia de anul acesta a fost un succes, chiar dacă unele voci spun, pe bună dreptate totuşi, că putea fi mai mult. Mai jos, desfăşurarea ediţiei de anul acesta, văzută prin ochii unui dintre participanţi.

Ziua 1

Sâmbătă m-am trezit de dimineaţă. Toate bagajele erau deja în maşină aşa că nu mai era nimic de făcut decât să o iau din garaj. La 6 şi 20 minute ieşeam din Galaţi. Ruta pe care am ales-o a fost Oituz. Drumul e bun, în afară de bucata Adjud-Oneşti care este infectă. Infectă este şi intrarea în Braşov dinspre Târgul Secuiesc. A fost aglomerat aşa că am făcut mai mult decât mi-am propus. După ce am cules oameni de prin Braşov şi de la gară, după opriri în piaţă şi la diverse magazine pentru a face stocul, am ajuns în sfârşit în Zizin şi ne-am putut relaxa. Totuşi, pentru a nu risipi timpul şi aşa puţin, am programat o urcare pe dealul din apropiere la apus.

Dealul este un pinten de vreo 150 de metri înălţime (relativ la depresiune care are vreo 500) care înaintează în depresiune şi de unde se poate admira atât depresiunea cât şi satul Zizin.

În depărtare se vede masivul Ciucaş unde aveam programată pentru a doua zi o urcare. Dealul este mai mult fâneaţă, cu excepţia unui pâlc de copaci care ascunde un releu de telefonie mobilă.

Mai sunt şi alte releee de telefonie mobilă. În fundal, Postăvarul în dreapta şi Piatra Mare în stânga, două masive deja „cucerite” anul trecut.

În ultima imagine soarele apune undeva după Măgura Codlei. Se vede clar coşul de fum de la CET Braşov care rivalizează cu cele de la Chiscani (de fapt cred că e mai înalt) şi care e cel mai vizibilă structură din întraga depresiune. Ce se vede lucind în dreapta este asfaltul de pe DJ103A deşi nu vad cum poate să facă asta din moment ce e plin de gropi.

Am coborât de pe deal (care, apropo, e cam abrupt pentru cât e de înalt) şi am dedicat restul serii relaxării de tip Zizin Fest.

PS: Mulţumiri lui Paul, care mi-a încredinţat camera spre întrebuinţare cu această ocazie.