Din ciclul obiecte de imortalizat înainte de a ajunge la gunoi: Într-un balcon de bloc comunist dintr-un oraş a cărui dezvoltare e şi ea fructul comunismului am găsit o relicvă din cu totul alte timpuri. Relicva e un cufăr asemănător cu ce am văzut prin desene animate şi ar fi trebuit să conţină un exces de monede de aur, eventual blestemate. Nu a fost cazul. Am cercetat si era doar pânză de păianjen.
Starea cufărului nu e tocmai bună pentru că a petrecut cel puţin ultimii 30 de ani în acel balcon. Nu s-a dezintegrat când am ridicat capacul însă nu cred că ar suprevieţui unei încercări de deplasare. Singura cale prin care va părăsi balconul va fi pe bucăţi. Se poate ghici culoarea originală deşi nu ştiu exact ce fel de verde a fost.
Interesant e că poate fi datat, anul de fabricaţie fiind trecut pe o bucată de tablă pe capac. Acum aproape 110 ani un meşter de prin Viziru, jud. Brăila s-a apucat şi a construit acest cufăr prin metode care probabil au dispărut de demult. Străbunicii mei nu erau născuţi la momentul respectiv. Multe „nu erau” la momentul respectiv... Dacă e sa-l compar cu ceva (şi să folosesc experienţa literară căpătată de curând :) ), aş zice că e Bendico împăiat, din Gattopardo-ul lui Lampedusa. Probabil va sfârşi la fel...
1 comment:
Ar fi fain sa-l pastrez,eventual sa-l mai "intaresti". Daca acum te miri ca e mai vechi decat strabunicii, vai ce-o sa-l mai admire copiii tai:)
Post a Comment