Cum spuneam mai devreme, ultima oprire din pentru excursia asta a fost la Adamclisi, la monumentul Tropaeum Traiani. Cum se ajunge acolo? Heh, destul de usor dacă ai o hartă. Dacă nu, te bazezi pe ce ai văzut o seară înainte pe Google Earth. În esenţă, În Murfatlar am făcut stânga peste Canalul Dunăre-Marea Neagră şi am ţinut drumul principal spre Ostrov. Cu multă încredere, pentru că indicatoare spre Adamclisi nu sunt. Undeva pe lângă Pietreni (parcă asa se cheamă satul, n-am hartă la îndemână şi se pare ca e prea obscur ca să apară pe Google Earth) se vede de undeva de după deal partea de sus a monumentului.
Practic în Adamclisi nu se ajunge, monumentul e undeva la intrarea în localitate pe dreapta cum vii de la Constanţa. Monumentul e la capătul unui drum lateral drept şi se vede imediat după intrarea pe el. Calul probabil e lăsat de romani...
Apropo, cu ocazia asta, să povestesc câte ceva despre monument. Construit în 109, monumentul comemorează victoria lui Traian din 102 de la Tapae. Locul ales pentru monument este cel în care Legiunea XXI Rapax şi-a încheiat contribuţia la istorie în 92 (anihilare totală pare-se, de mâna sarmaţilor).
Când vezi monumentul devine clar că nu poate fi vorba despre original. În 1896 nu mai era mare lucru rămas (vezi aici o imagine). În 1977 a fost refăcut complet, păstrând forma originală.
Vizitarea incintei se face contra unei taxe de 3 lei, pentru studenţi. Monumentul dispune şi de o cale de a urca pe el, presupun că pentru lucrări de întreţinere. Dar accesul e dificil chiar şi după ce faci rost de cheia de la lacăt. (Cum ştiu asta? Câţiva tineri întreprinzători au făcut asta cât eram noi pe acolo însă scara îngustă şi verticală ce dispărea în beznă nu m-a îmbiat destul ca să urc şi eu).
Curiozitatea satisfăcută (îmi doream de ceva vreme să ajung acolo), am plecat spre Bucureşti de data asta pe alt drum, spre Medgidia. Pustiu şi foarte vălurit, a încheiat perfect călătoria. Am prins apusul printre dealurile Dobrogei de Sud.
1 comment:
clar vreau şi eu :D
Post a Comment