Ultimele două săptămâni au fost foarte aglomerate iar cele ce urmează vor fi şi mai şi. Partea proastă este că dacă merge totul „normal”, nu se întrevede nici o schimbare până la pensie. Propoziţia asta spusă cu voce tare îmi dă de gândit, nu că nu aş avea destule lucruri care să-mi bântuie mintea în perioada asta.
Totuşi în week-end am lăsat la o parte grijile normale pentru câteva ore şi am avut de luptat cu nişte griji mai plăcute cum ar fi să prind trenul, să nu mă răstorn din hamac, să fie destul jar, să nu se ardă micii, să nu rămân fără baterie la aparatul foto, să nu dau mingea peste casă, să nu ne prindă ploaia (sau ursul, ha ha) pe munte, să nu calc aiurea pe bolovanii de pe potecă, să mai şi respir între reprizele de râs şi alte chestii asemănătoare.
4 comments:
muaaa... vreau şi eu hamac. poţi oferi ceva detalii? ;;)
As a matter of fact, chiar pot. :) Hamacul, desi rezident printr-o curte undeva in judetul Brasov, a fost cumparat de la Plase Pescaresti Galati. E vreo 90 de lei si tine doua persoane. Din pacate cred ca cei de la Plase Pescaresti lucreaza doar old fashion adica cu "magazin de desfacere", unul dintre ele fiind la trecere bac Galati.
Curtea cu pricina este in administratia mea, iar responsabilul cu o mare parte din griji pot spune ca tot eu sunt... dar nu va temeti! Nu de alta dar ma speriati si pe mine si poate nu scapam de fiecare data cu bine. Apropo, ciudat e ca dupa weekendul asta singurul ranit a iesit tot "urs"-ul.
nodul hamacului e tot ala facut de mine anu trecut?
Post a Comment