Mbun, rămăsesem cu povestirea la Bruxelles, pe picior de plecare spre Amsterdam. Duminică dimineaţă, moderat de devreme, ne-am înşirat spre Gara de Nord care se află relativ aproape, în Micul Manhattan, cartierul de afaceri al sus numitei capitale. Sticla şi metalul sunt preponderente aici, la fel ca şi unghiurile drepte.
Sediul Belgacom, Romtelecomul lor.
Vedere înapoi spre piaţa Rogier.
Ceasul gării şi clădirea gării în stânga.
Gara mai are o intrare ceva mai mare pe altă latură însă acolo clădirile sunt mai înalte, mai sticloase şi mai colţuroase.
Pentru că aveam o oră de ars până la următorul tren am patrulat un pic prin piaţetă şi am văzut din depărtare un obiectiv pe care îmi propusesem să-l vizitez însă de care am uitat complet, anume biserica Koekelberg, a şasea biserică ca mărime din lume.
Trăgând linie, nu pot spune că Bruxelles-ul nu mi-a plăcut. Pot spune însă că m-a dezamăgit cât de cât. Lucruri de văzut sunt însă oraşul în sine nu are personalitate sau cel puţin aşa mi se pare mie. De asemenea, nu mă aşteptam să fie atât de murdar şi mă aşteptam să fie mai „aşezat”.
Din acest punct de vedere, Amsterdam-ul a fost o surpriză. De exemplu când eşti în faţa Parlamentului European nu te aştepţi ca cineva să iasă pe geamul maşinii şi să ragă ca o fiară săgătată doar pentru amuzament. Şi totuşi se întâmplă.
Pe peron în Gara de Nord au nişte afişe caricaturale cu un mesaj amuzant. Ele îndeamnă călătorii de pe peron să-i lase pe cei din tren să coboare mai întâi, „pentru a le face loc”. Laissez ceux qui descendent vous faire de la place, cică. Le respect mutuel, c’est classe. Wahaha! Râd din două motive, oarecum apropiate. Prima oară pentru că-mi imaginez un Cocalarus Vulgarus de Bucureşti citind un astfel de anunţ la metrou la Unirea şi reacţia lui ulterioară. A doua oară pentru că îmi aduc aminte că a fost acum un pic de timp o campanie a unei mărci de bere care includea afişe în staţia de metrou de la Unirea care dădeau instrucţiuni despre cum să se desfăşoare civilizat urcarea şi coborârea din metrou. La fel, Petrom parcă are o campanie cu un mesaj asemănător care invită la bun simţ şi responsabilitate. Ciudat e că noi într-adevăr avem nevoie, însă şi ei mai au nevoie?
În sfârşit, să revin la firul epic. A sosit şi trenul la timp, un intercity vechi de vreo 20 de ani, inerent un pic murdărel (unii dintre noi, mai naivi, se aşteptau să găsească şi prize). Uşile interioare acţionate pneumatic au acelaşi sistem de prevenire a închiderii când o persoană este în cadru ca şi în trenurile noastre, adică niciunul. A, şi încă un lucru asemănător,la periferia Bruxelles-ului, DigiTV e în floare.
De fapt e Satelec, dar nu asta contează.
Trenul face aproape 3 ore până la Amsterdam şi trece prin Antwerp, Rotterdam, Haga şi opreşte într-un final în Amsterdam Centraal. M-aş fi dat jos în fiecare dintre staţiile intermediare însă nu am avut nici pe departe timp de aşa ceva. Să rămână totuşi ceva şi pentru data viitoare :).
Va urma...
No comments:
Post a Comment