Întrerupem programul obişnuit pentru o povestioară cu un prestator de servicii de doi bani. Aţi ghicit, este vorba despre Stat reprezentat în acest caz de compania de transport feroviar rezidentă. Ca orice lucru patronat de stat, acesta este afectat de o durere la bască cruntă a majorităţii angajaţilor care, fiind prost plătiţi, nu sunt interesaţi să ofere alt nivel de performanţă decât cel de bază. Capătul celălalt al piramidei organizaţionale (cel mic şi ascuţit) e probabil preocupat de onorarii şi nu de profitabilitatea companiei. Nu ştiu dacă a fost vreodată profitabilă însă ştiu că un procent semnificativ din costurile şi aşa mari ale biletelor este suportat de către stat (adica costul unui bilet este de fapt mult mai mare decât ceea ce se plăteşte la ghişeu). Nu mai vorbesc despre personale fantomă care circulă pe rute obscure cu 5 pasageri sau cu 500 de pasageri care nu plătesc. Nici de vagoanele "noi" echipate pentru a putea lua cu tine o poşetă şi atât şi cu scaune comode pentru călătorii de 4 ore.
Boon. Datele problemei: Am făcut ce am făcut şi am ajuns la mâna CFR-ului. Vreau să ajung în minunata-mi urbe natală cu trenul dar vreau să iau şi bicicleta cu mine pe tren. Sacrilegiu. Bicicletă pe tren? Unde s-a mai văzut aşa ceva? Pentru că totuşi există un regulament de funcţionare şi ştiu că atitudinea faţă de biciclete s-a mai schimbat (vezi vagoanele cu locuri de biciclete de pe ruta Braşov) pornesc în căutarea unei soluţii. Şi o găsesc.
Regulamentul zice că se poate transporta gratis o bicicletă demontabilă (cu roţile scoase) dacă intră în spaţiul de depozitare bagaje. Cum ziceam, în trenurile noi încape mai mult de o grămadă. Plus că atârnă lanţul, murdăreşte, mă rog. Dar bucurie! La adresa http://www.cfrcalatori.ro/216 apare următorul text:
În cazul trenurilor de persoane şi accelerate formate din vagoane cu spaţii interioare mari ( exemplu: vagoanele etajate – seria 2626), respectiv automotoare (exemplu: Sageata Albastra) se admit la transport biciclete nedemontabile, pentru care se va încasa un tarif / kg prezentat in tabelul de mai jos ( o bicicleta obisnuita se considera ca avand 10 kg) :
Zona km. lei/kg.I 1 -100 0,50
II 101-200 1,00
III 201-300 1,10
IV 301-400 1,40
V >400 1,50
Călătorul va însoţi şi supraveghea bicicleta pe durata transportului, astfel încât să nu fie incomodaţi ceilalţi călători.
Pam pam! Rezolvat. Bănuind dificultăţi la achiziţionarea biletului printez foaia şi mă duc la gară.
Ghişeul 1 (Informaţii):
-Bună seara. Vreau să merg mâine la Galaţi şi vreau să iau bicicleta cu mine.
-Nu se poate, nu avem vagoane de biciclete pe linia aceea.
-Ştiu asta, dar am hârtia asta care zice că bla bla.
-Hmmm, n-am auzit de aşa ceva, mergeţi la casa specială.
Oooo, casa specială, dacă e specială sigur trebuie să ştie.
Ghişeul 2 (Casa Specială):
-Bună seara. Vreau să merg mâine la Galaţi şi vreau să iau bicicleta cu mine.
-Mergeţi la ghişeul 5 pentru biciclete.
Hmmm, a mers suspect de repede, sigur e ceva aiurea la mijloc.
Ghişeul 3 (Casa 5):
-Bună seara. Vreau să merg mâine la Galaţi şi vreau să iau bicicleta cu mine.
-(după ce caută trenurile şi vede că nu are opţiunea de bilet de bicicletă) Nu se poate, nu au vagoane de biciclete.
-Ştiu asta, dar am foaia asta care zice bla bla.
-Nu ştiu, eu pot să fac doar ce mă lasă calculatorul (îmi aduc aminte de un sketch britanic in care un funcţionar raspundea obsesiv celui de la ghişeu cu fraza "Computer says NO".)
Mă duc înapoi la casa specială, cealaltă.
Ghişeul 4 (Casa Specială Cealaltă)
-Bună seara. Vreau să merg mâine la Galaţi şi vreau să iau bicicleta cu mine.
-Nu se poate.
Explic cele de mai sus fâlfâind foaia de hârtie. Mi se sugerează să merg la şeful de tură. Mbun, m-oi duce şi la el dar întâi mă duc prin gară să vorbesc cu un naş să vad dacă are el cum să taie bilet pentru aşa ceva. Singurul tren care corespundea descrierii (vagon porumbar) tocmai pleca aşa că după ce i-am urat călătorie sprâncenată m-am dus la Informaţii pe peron.
Ghişeul 5 (Informaţii Peron)
Femeia tocmai încheia discuţia cu cel de dinaintea mea cu un prietenesc "nu m-ai auzit când am zis prima oară?".
-Bună seara. Unde îl găsesc pe şeful de tură?
-Ah dar în ce problemă, ca să ştiu dacă vă poate ajuta.
-Păi problema e că bla bla.
-Aaaa, nu ştiu dacă vă poate ajuta. Dar mergeţi la Şef tură comercial la ghişeul 27.
Ţop, ţop ajung la ghişeul respectiv.
Ghişeul 6 (Şef tură comercial ghişeu 27):
(aştept un pic să fiu băgat în seamă, observ că spre deosebire de celelalte ghişee nu are microfon şi difuzor deci discuţia va depinde de cât de tare putem să ţipăm fiecare).
-Bună seara. Vreau să merg mâine la Galaţi şi vreau să iau bicicleta cu mine.
-Nu se poate, nu sunt vagoane de biciclete pe acea rută.
-Ştiu că nu sunt!
Şi încep din nou povestea şi recit textul de pe foaia mea, al cărui conţinut ajunge evident pentru prima dată la urechile şefei de tură.
-Păi cine a scris asta pe site să răspundă pentru ea (simt că îmi creşte tensiunea). Noi nu am fost informaţi despre aşa ceva.
Mai vorbesc diverse, aflu că trenul de seară are vagoane diferite de ceea ce îmi trebuie mie dar chiar şi aşa în timpul zilei nu ar fi bine să încerc pentru că sunt supracontroale. Într-un final apoteotic mi se cere foaia cu conţinutul site-ului să i se facă o copie şi să fie arătată "şefului" ca să se clarifice situaţia. Mă resemnez şi plec. Varianta care mi-a rămas este să merg direct la naş şi să mă "înţeleg" cu el şi apoi să sper că supracontrolul "înţelege" şi el. Pentru că sunt prea puţin balcanic pentru aşa ceva nu voi face asta. Târguiala şi ciubucăreala le urăsc cu spume aşa că le las altora. Şi pentru că pot, mâine cel mai probabil nu voi folosi serviciile CFR-ului. Merg fără bicicletă însă nici nu plătesc cât nu face.
Oamenii cu care am interacţionat azi chiar nu aveau idee despre ce vorbeam şi cel mai probabil nu li s-a transmis aşa ceva. Singura lor vină este modul în care au transmis mesajul şi lipsa unor încercări de remediere a situaţiei. Adevărata nesimţire e undeva mai sus. În fine, am făcut reclamaţie pe site-ul lor (sistem cât de cât deştept, pot să urmăresc statusul reclamaţiei mele) şi dacă nu primesc răspuns probabil o dau mai departe la OPC, tot au ei link către OPC pe site pentru călătorii nemulţumiţi. Sunt curios să văd ce se întâmplă. Se pare că o să descopăr în weekend ce face bicicleta mea veche.
UPDATE: Dimineaţă găsesc pe mail spre uimirea mea nu 1 ci 3 răspunsuri de la Relatii cu Publicul CFR. Bine, două dintre ele nu conţin de fapt informaţie utilă. Al treilea conţine un citat din regulamentul propriu şi acesta este un pic diferit de cel pe care îl ştiam, diferit în sensul bun pentru că conţine informaţie nouă.
Aşadar, în Anexa la Dispoziţia nr.5 din 2008 a Directorului General al CFR Călători, pagina 173, Reglementări Proprii CFR Călători 058, art. 17, alin 2 apare textul:
58.3 (1) În cazul trenurilor de persoane şi accelerate formate din vagoane cu spaţii interioare mari (TE, seria 2626) respectiv automotoare (DESIRO, LVT) se admit la transport biciclete nedemontabile, pentru care se va încasa tariful prevăzut la C. 6 lit. v), tarif calculat pentru 10kg/bicicletă. Tariful va fi încasat cu BET, la rubrica "Menţiuni speciale" înscriindu-se menţiunea "bicicletă".
Răspunsul meu a fost că ştiu că pot transporta bicicleta însă angajaţii din Gara de Nord nu ştiu asta şi în consecinţă nu pot să plătesc biletul. Ideea e să îi informeze pe ei nu pe mine.
UPDATE 2 (10.12.2009): Din păcate petiţia mea a fost închisa cu concluzia "aţi vrut să mergeţi la Galaţi cu bicicleta dar trenurile de Galaţi nu au în componenţa vagoane pentru bicicletă şi lucrătorii noştri v-au comunicat asta". E ca şi cum cineva nu ar fi citit nimic din ce am detaliat, şi nici măcar răspunsurile lor anterioare. Sunt sigur că există cel puţin un tren cu garnitură 2626 care merge la Galaţi şi ar trebui să se aplice prevederile articolului 58.3 (1) de mai sus. Da, stiu că trenurile pe relatia Bucuresti Nord - Galati nu au in componenta vagoane special amenajate pentru transportul bicicletelor! Conform art. 58.3.1 din Anexa la dispozitia nr. 5 din 2008 nici nu e nevoie sa aiba ca sa pot sa iau bicicleta cu mine!!! E de ajuns ca garnitura sa fie de tip 2626 (cum stiu sigur ca exista pe relatia respectiva) sau automotor DESIRO. Era simplu, omul de la ghiseu trebuia sa spuna "Doar Acceleratul x are vagon de tip 2626 il puteti lua pe acela, platiti biletul pentru bicicleta in tren la controlor". Atat! Nu a fost in stare pentru ca nu cunoaste prevederile regulamentului intern, nici seful de statie nu le cunoaste si nici departamentul de marketing/relaţii cu clienţii se pare.
În cazul de faţă sistemul şi-a făcut datoria, adică mi s-a făcut silă şi renunţ. Bon voyage.
-Bună seara. Vreau să merg mâine la Galaţi şi vreau să iau bicicleta cu mine.
-Nu se poate, nu avem vagoane de biciclete pe linia aceea.
-Ştiu asta, dar am hârtia asta care zice că bla bla.
-Hmmm, n-am auzit de aşa ceva, mergeţi la casa specială.
Oooo, casa specială, dacă e specială sigur trebuie să ştie.
Ghişeul 2 (Casa Specială):
-Bună seara. Vreau să merg mâine la Galaţi şi vreau să iau bicicleta cu mine.
-Mergeţi la ghişeul 5 pentru biciclete.
Hmmm, a mers suspect de repede, sigur e ceva aiurea la mijloc.
Ghişeul 3 (Casa 5):
-Bună seara. Vreau să merg mâine la Galaţi şi vreau să iau bicicleta cu mine.
-(după ce caută trenurile şi vede că nu are opţiunea de bilet de bicicletă) Nu se poate, nu au vagoane de biciclete.
-Ştiu asta, dar am foaia asta care zice bla bla.
-Nu ştiu, eu pot să fac doar ce mă lasă calculatorul (îmi aduc aminte de un sketch britanic in care un funcţionar raspundea obsesiv celui de la ghişeu cu fraza "Computer says NO".)
Mă duc înapoi la casa specială, cealaltă.
Ghişeul 4 (Casa Specială Cealaltă)
-Bună seara. Vreau să merg mâine la Galaţi şi vreau să iau bicicleta cu mine.
-Nu se poate.
Explic cele de mai sus fâlfâind foaia de hârtie. Mi se sugerează să merg la şeful de tură. Mbun, m-oi duce şi la el dar întâi mă duc prin gară să vorbesc cu un naş să vad dacă are el cum să taie bilet pentru aşa ceva. Singurul tren care corespundea descrierii (vagon porumbar) tocmai pleca aşa că după ce i-am urat călătorie sprâncenată m-am dus la Informaţii pe peron.
Ghişeul 5 (Informaţii Peron)
Femeia tocmai încheia discuţia cu cel de dinaintea mea cu un prietenesc "nu m-ai auzit când am zis prima oară?".
-Bună seara. Unde îl găsesc pe şeful de tură?
-Ah dar în ce problemă, ca să ştiu dacă vă poate ajuta.
-Păi problema e că bla bla.
-Aaaa, nu ştiu dacă vă poate ajuta. Dar mergeţi la Şef tură comercial la ghişeul 27.
Ţop, ţop ajung la ghişeul respectiv.
Ghişeul 6 (Şef tură comercial ghişeu 27):
(aştept un pic să fiu băgat în seamă, observ că spre deosebire de celelalte ghişee nu are microfon şi difuzor deci discuţia va depinde de cât de tare putem să ţipăm fiecare).
-Bună seara. Vreau să merg mâine la Galaţi şi vreau să iau bicicleta cu mine.
-Nu se poate, nu sunt vagoane de biciclete pe acea rută.
-Ştiu că nu sunt!
Şi încep din nou povestea şi recit textul de pe foaia mea, al cărui conţinut ajunge evident pentru prima dată la urechile şefei de tură.
-Păi cine a scris asta pe site să răspundă pentru ea (simt că îmi creşte tensiunea). Noi nu am fost informaţi despre aşa ceva.
Mai vorbesc diverse, aflu că trenul de seară are vagoane diferite de ceea ce îmi trebuie mie dar chiar şi aşa în timpul zilei nu ar fi bine să încerc pentru că sunt supracontroale. Într-un final apoteotic mi se cere foaia cu conţinutul site-ului să i se facă o copie şi să fie arătată "şefului" ca să se clarifice situaţia. Mă resemnez şi plec. Varianta care mi-a rămas este să merg direct la naş şi să mă "înţeleg" cu el şi apoi să sper că supracontrolul "înţelege" şi el. Pentru că sunt prea puţin balcanic pentru aşa ceva nu voi face asta. Târguiala şi ciubucăreala le urăsc cu spume aşa că le las altora. Şi pentru că pot, mâine cel mai probabil nu voi folosi serviciile CFR-ului. Merg fără bicicletă însă nici nu plătesc cât nu face.
Oamenii cu care am interacţionat azi chiar nu aveau idee despre ce vorbeam şi cel mai probabil nu li s-a transmis aşa ceva. Singura lor vină este modul în care au transmis mesajul şi lipsa unor încercări de remediere a situaţiei. Adevărata nesimţire e undeva mai sus. În fine, am făcut reclamaţie pe site-ul lor (sistem cât de cât deştept, pot să urmăresc statusul reclamaţiei mele) şi dacă nu primesc răspuns probabil o dau mai departe la OPC, tot au ei link către OPC pe site pentru călătorii nemulţumiţi. Sunt curios să văd ce se întâmplă. Se pare că o să descopăr în weekend ce face bicicleta mea veche.
UPDATE: Dimineaţă găsesc pe mail spre uimirea mea nu 1 ci 3 răspunsuri de la Relatii cu Publicul CFR. Bine, două dintre ele nu conţin de fapt informaţie utilă. Al treilea conţine un citat din regulamentul propriu şi acesta este un pic diferit de cel pe care îl ştiam, diferit în sensul bun pentru că conţine informaţie nouă.
Aşadar, în Anexa la Dispoziţia nr.5 din 2008 a Directorului General al CFR Călători, pagina 173, Reglementări Proprii CFR Călători 058, art. 17, alin 2 apare textul:
58.3 (1) În cazul trenurilor de persoane şi accelerate formate din vagoane cu spaţii interioare mari (TE, seria 2626) respectiv automotoare (DESIRO, LVT) se admit la transport biciclete nedemontabile, pentru care se va încasa tariful prevăzut la C. 6 lit. v), tarif calculat pentru 10kg/bicicletă. Tariful va fi încasat cu BET, la rubrica "Menţiuni speciale" înscriindu-se menţiunea "bicicletă".
Răspunsul meu a fost că ştiu că pot transporta bicicleta însă angajaţii din Gara de Nord nu ştiu asta şi în consecinţă nu pot să plătesc biletul. Ideea e să îi informeze pe ei nu pe mine.
UPDATE 2 (10.12.2009): Din păcate petiţia mea a fost închisa cu concluzia "aţi vrut să mergeţi la Galaţi cu bicicleta dar trenurile de Galaţi nu au în componenţa vagoane pentru bicicletă şi lucrătorii noştri v-au comunicat asta". E ca şi cum cineva nu ar fi citit nimic din ce am detaliat, şi nici măcar răspunsurile lor anterioare. Sunt sigur că există cel puţin un tren cu garnitură 2626 care merge la Galaţi şi ar trebui să se aplice prevederile articolului 58.3 (1) de mai sus. Da, stiu că trenurile pe relatia Bucuresti Nord - Galati nu au in componenta vagoane special amenajate pentru transportul bicicletelor! Conform art. 58.3.1 din Anexa la dispozitia nr. 5 din 2008 nici nu e nevoie sa aiba ca sa pot sa iau bicicleta cu mine!!! E de ajuns ca garnitura sa fie de tip 2626 (cum stiu sigur ca exista pe relatia respectiva) sau automotor DESIRO. Era simplu, omul de la ghiseu trebuia sa spuna "Doar Acceleratul x are vagon de tip 2626 il puteti lua pe acela, platiti biletul pentru bicicleta in tren la controlor". Atat! Nu a fost in stare pentru ca nu cunoaste prevederile regulamentului intern, nici seful de statie nu le cunoaste si nici departamentul de marketing/relaţii cu clienţii se pare.
În cazul de faţă sistemul şi-a făcut datoria, adică mi s-a făcut silă şi renunţ. Bon voyage.
4 comments:
Ha ha... asta e din seria "112" - serviciile statului va stau la dispozitie :)
Nepasarea e mare si nu stiu daca se va schimba ceva prea curand.
Si ce iti mai face bicicleta veche?
Nu stiu, n-am aflat. Am mers cu piciorul peste dealurile Dobrogei.
Wow, câtă bătaie de cap! Sincer si eu sunt sceptic referitor la transportul bicicletei cu trenul... Am făcut asta daar de două ori pe cursa Roman - Iaşi. La noi e mai simplu..ne urcăm direct cu bicicletele şi ne poziţionăm în aşa fel încât să nu incomodăm pe nimeni, la unul din capetele trenului.
Prima oară aşa am făcut şi când a venit naşul a strâmbat puţin din nas, a bombănit ceva dar văzând că nu îi împing nici o bancnotă în buzunar a plecat finalmente.
A doua oară, mai recent am fost cu o cursieră şi naşul a fost aşa de drăguţ că mi-a descuiat o cabină (ca un dulap) în care am înghesuit bicicleta (cu roata din faţă demontată). Problema a fost la Paşcani că s-a schimbat controlorul şi m-a luat la ture, dar acelaşi comportament: a plecat când a văzut că nu am de gând "să îi dau ceva" şi nu m-a mai deranjat tot drumul.
Pe curse mai lungi nu am mers niciodată, dar dacă păţesc aşa cum ai păţit tu mă sui direct la capătul trenului şi plătesc dacă îmi dă chitanţă :D
am mers cu bicicleta cu trenul de nenumarate ori, chiar si pe distante lungi (gen Bucuresti - Bacau) si atunci cand omu n-a inteles de vorba buna, i-am impins o hartie semnata de dl. Mugur Isarescu si asta a fost. La urma urmei nu am cum altfel sa vad locurile pe care doresc sa le vad. Maxima insa a fost pe IC-ul spre Bacau cand seful de tren ne-a zis ca la intoarcere sa nu mai luam nici macar bilete de tren si sa venim direct la el :))
Post a Comment