Bucureşti noaptea

Nu mai fusesem de ceva vreme la pozat prin Bucureşti şi dacă tot aveam şi jucăria nouă de încercat...

Într-una din zile am îngheţat binişor după lăsarea serii în Piaţa Constituţiei cu mâna pe telecomandă şi în alta, mai pe înserat decât seara, am mers un pic la pas pe splai. Mai jos rezultatele, cu comentariile aferente care să le strice farmecul, dacă au avut vreodată aşa ceva.

Câte ceva despre jucărie: Din păcate e cam soft (nah, ce să vreau şi eu acuma, nema multicoating, o oarecare vârstă...) şi din câte văd foarte sensibil la flare. Diafragma aia cu 15 petale e impresionantă şi într-adevăr bokeh-ul e destul de interesant, mai trebuie cercetat. Am încercat să fac şi stele din sursele de lumină însă razele sunt foarte fine. Cumva (n-am găsit explicaţia şi nu stau să o caut acum) un număr impar de petale dă o stea cu 2x număr de colţuri şi un număr par dă o stea cu tot atâtea colţuri ca şi numărul de petale. În cazul de faţă 15x2=30, de asta braţele nu sunt foarte vizibile. Dar divaghez – iată cam ce poate jucăria la diafragmă maximă. Nu că ar fi mare diferenţă dacă mai închid din diafragmă din punct de vedere al sharpness-ului.

De pe Podul Izvor.

Am tot auzit poveşti despre tencuiala caselor care mai cade. Ei bine, de la casa de mai jos a căzut o bucată când eram eu pe acolo. Fără vreo provocare, zgomot sau vibraţie care să declanşeze – era chiar linişte. Mai târziu când am ajuns pe lângă blocul Agricola Fonciera unde era o inscripţie mare "Atenţie! Cade tencuiala" nu prea imi venea să stau prin preajmă.

Umbra unei foste clădiri şi o maşină dubioasă.

Petrom-ul de pe Splai. Sunt curios unde au rezervoarele.

O casă interesantă spre Unirii.

Spray de vopsea testat pe un stâlp.

Până am ajuns la Naţiunile Unite s-a întunecat de-a binelea.

Splaiul spre Unirii. Ştiaţi că porţiunea asta din splai a fost acoperită la începutul secolului?

Random anunţ.

Şi dacă tot e vorba de anunţuri...chestia cu "Puţuri de mică şi mare adâncime" m-a bântuit de când am ajuns în Bucureşti. Nici acum nu înţeleg cum poate fi piaţa puţurilor atât de mare încât să renteze un astfel de bombardament mediatic (să-i zic aşa). Eşti în maşină şi vezi anunţul: „Aoleo, am uitat să forez puţul săptămâna asta! Repede să dau telefon!”. Adică nu e ca şi cum un puţ îl faci pentru o lună, mi se pare o activitate aproape fără periodicitate. Câte puţuri se pot fora la un moment dat într-o zonă şi care e durata de viaţă? Mai mult, suntem într-o nenorocită de capitală, cine naiba are nevoie de puţ?!?!?!  Sigur, vine ilfoveanul la plimbare pe strasse şi vede anunţul. „Moamă, ia să-mi denisipez eu puţul.” Uneori am impresia că astea sunt de fapt mesaje secrete între spioni cum vezi prin filme altfel nu înţeleg de ce sunt atât de multe.

În seara în care am îngheţat în Piaţa Constituţiei mi-am găsit un petec de parcare mai goală şi am parcat furia gri ostentativ încălecat pe caroiajul de parcare.

A se observa, 6 petale de diafragmă, stea cu 6 braţe. Ţin să precizez că între timp furia gri a redevenit verde. Apropo de culori, nu mă hotărăsc cum e mai bine cu balansul de alb...

Spre Piaţa Unirii testând jucăria. Aberaţii cromatice din plin şi un DOF cam dezamăgitor. Mă aşteptam la ceva mai puţin la F2.8

Bineînţeles, nu m-am putut abţine să nu testez treaba cu „sursele de lumină out of focus iau forma diafragmei”. Ce poate să fie mai clişeistic în această perioadă decât...inimioare!

Se vede că am avut note proaste la lucru manual în scoala primară. Pe lângă faptul că inima e hilară (desen de mână, decupat cu piciorul), atunci când am confecţionat dispozitivul n-am ales bine suportul şi în consecinţă nu acoperea toată lentila decât dacă „ajutam” eu. Dacă nu eram atent, ieşea aşa:

Mda, ce nu zicea ghidul folosit de mine e că trebuie să foloseşti un obiectiv peste o anumită focală. La 50mm merge, la 30mm vă zic eu că nu merge. De fapt merge, dar cadrul iese vizibil negru la colţuri.

Ca ultimă chestie, îi pusesem gând rău 30-ului dar văzând pozele din weekend nu mai sunt deloc sigur.