Din păcate „aproape” e o noţiune relativă când vorbim de drumuri de munte. Passo Gavia pare aproape de Bormio însă drumul până acolo mi-a cam tocat nervii. Parte din cauza satelor cu alei denumite impropriu străzi, parte pentru motocicliştii care erau ieşiţi la Grand Prix fără să bănuiască că sunt şi alţii ieşiţi la Grand Prix. Eu de exemplu.
Am rămas un pic dezamăgit de acest pas. Mă aşteptam la privelişti grandioase, prăpăstii nemăsurate etc etc. În schimb, asfalt denivelat şi scuterişti. Ok, suntem în Italia, dar totuşi... Nici în punctul cel mai înalt nu e mult mai bine. Drumul trece bine pitit printr-o şa garantând astfel 0 privelişte. Mă rog, vedeţi şi voi mai jos. Şi inspiraţia a lipsit, am lăsat doar camera să meargă – într-o zi mohorâtă de iarnă o să mă învrednicesc şi o să scot şi filmele alea...
M-am întors spre Bormio uşor nemulţumit de pierderea de timp. Urma să remediez starea de spirit mergând la sigur. Stelvio!
6 comments:
Hai cu Stelvio! :)
Vine, dar textul nu e gata inca. :) Ciudat e ca nu gasesc unele filme...
Text n-ai, filme n-ai! Tz, tz, tz!! :)
o sa fac si eu acest traseu anul viitor, probabil o sa te contactez pentru mai multe detalii :)
foarte frumos reportaj ! felicitari
Merci!
Post a Comment