Vadu-Corbu

Păi cam e timpul pentru mare, nu? Aşa trebuie sărit, direct în miezul problemei. Urcat în maşină, apucat autostrada soarelui şi ajuns "pe baltă" la rezonabila oră 11.

Am ales pentru această incursiune duminicală plaja sălbatică de la Vadu căreia am să-i fac cel mai mare rău posibil şi o să o promovez. Mă rog, nu e ca şi cum nu ar şti lumea de ea, la cât de plin era. Mi-e groază să mă gândesc ce era pe plajă la Mamaia...

Am parcat la cherhana şi am purces la prăjit. Prăjit self la soare, desigur. Prăjit peşte mai încolo.

Aşa cum există "cat-persons" aşa nu sunt eu "mare person". Bine, eu sunt mare, dar sunt în curs de slăbire. Ce ziceam? Ah da, nu mor eu după mare. Dar un pic aşa...mi-a lipsit...

Plaja Vadu e destul de departe de civilizaţie ca să ţină încă departe pe cei mai mulţi. Drumul de câţiva kilometri de nisip sau beton cu praguri descurajează eficient. Totuşi oamenii veniţi sunt o anumită categorie - de exemplu sunt şi oameni cu maşini scumpe gen Touareg care vin să stea la cort. Ah da, şi să nu vă şocheze dar la Vadu este posibil ca textila să lipsească parţial sau total. Asta ca să ştiţi.

Traficul e intens pentru "mijlocul pustietăţii". La întoarcere m-am intersectat cu o camionetă 4x4 al cărei şofer îmi făcea semne să opresc. "Ştiţi cumva, cherhanaua de peşte e aici?" mă întreabă politicos fata din dreapta şoferului. Mda, cherhanaua de peşte acvatic e aici. 

 I s-a dus faima şi am încercat-o şi noi. Preţurile mi se par exagerate dar nah...e take it or leave it. Dacă nu-ţi convine, poţi să mănânci alături. Ah da, nu e nimic alături... Aşa cherhanaua Vadu îşi permite să dea o ciorbă de perişoare de peşte cu 15 lei (totuşi a fost bună-bună) şi o porţie de hamsii cu mămăligă la 20 de lei - iar mujdeiul nu e chiar mujdei. Plus că are o zonă "lounge" cu canapele de piele care nu are ce căuta într-o cherhana. Dar deh, cleentul e stăpânul.

Anywho, trebuia încercată, îmi stătea pe creier. Nu, nu i-am dat nici o hamsie...

După masă am mers alăturea la Plaja Corbu, altă plajă a cărei faimă a atins sferele corporatiste. Am găsit o plajă destul de amenajată, cu muzică, salvamar şi ATV-uri conduse de copii.

Desigur, măgarii care rag prin preajmă dau un anumit farmec. Şi nu vorbesc la figurat (deşi s-ar putea aplica) - nu, vorbesc serios. Erau nişte măgari care dialogau. Eu ca orăşean ce mă aflu m-am speriat serios, am crezut că aşa face măgarul când e tăiat cu drujba. Aparent aşa face măgarul în general.

După perpelire am mers în oraş să vedem ce mai e. Cină la Kaptan Baba şi apoi plimbare pe la Cazinou şi prin portul Tomis pe care l-am găsit frumos aranjat (n-am mai fost de ceva vreme, ultima oară era un mare santier).

Îngheţată pe chei la apus şi apoi înapoi la maşină printre apaşii şi ruinele locuite de aceştia din centrul vechi. Drumul înapoi spre Bucureşti a fost horror, practic s-a mers bara la bară de la Murfatlar la Cernavodă. Noua autostradă a lui peşte prăjit (asta ca să meţinem specificul piscicol). Dacă ai nişte neuroni în plus, dacă viaţa nu te stresează îndeajuns, salariul e prea mare sau alte asemenea îţi sugerez un drum Constanţa-Bucureşti duminica seară. 

Acestea fiind spuse, să mai luăm o doză de mare, de data asta un pic mai mare. V-am pupat pe calendare, o vineri plăcută să aveţi. I know I will!