Dacă am văzut ce pot face tinereii, să vedem ce pot face și cei "Old School". 313° Gruppo Addestramento Acrobatico sau Frecce Tricolori, cum sunt cunoscuți publicului larg, s-a format în 1961 deși echipe neoficiale existau din anii 20. Chiar daca piloții se schimbă, nu se poate ca tradiția să nu aibă un cuvânt de spus.
Avioanele nu sunt la fel de elegante ca ale turcilor, Aermacchi are o alură de rățușcă urâtă după părerea mea. Totuși italienii știu să facă show, încă de la decolare. Ambalat motoare, un "puf" de fum colorat and they're on their way.
Aglomeraţie mare pe cer - sunt singura echipă de acrobaţii aeriene cu 10 avioane.
Să înceapă dansul!
Chicken, dar cu 5 avioane de o parte si 4 de cealaltă. Şeful nu se bagă :P
Freece Tricolori nu sunt străini de accidente - cel de la Ramstein din 1988 e al doilea incident de acest tip ca şi gravitate din istorie (şi e evenimentul după care şi-au numit trupa germanii ăia). Cauzele rămân controversate şi azi. Totuşi nu au încetat să zboare.
Dansul prepeliţei rănite - nu văd ce scop ar avea manevra, altul de a demonstra controlul perfect asupra avionului. Cu trenul de aterizare lăsat pentru viteză cât mai mică, comandantul (Pony 10 e întotdeauna comandantul) execută o serie de mişcări care par nesigure, ca şi cum avionul ar fi beat sau ameţit şi s-ar chinui să rămână în aer.
O altă manevră - de data asta nu i-am văzut pe turci să o facă. I-am văzut pe Iak-eri dar ei au avioane cu elice. Cumva mi se pare mai greu de făcut în avion cu reacţie. Avionul zboară mai mult sau mai puţin drept în sus până când nu mai poate, intră în stall şi cade înapoi spre pâmânt, pilotul urmând să-l redreseze.
Mi-a plăcut foarte mult cum au evoluat italienii - nu fac zgomotul pe care îl fac turcii şi nici aceeaşi viteză nu au dar, aşa cum ziceam la început, experienţa îşi spune cuvântul.
4 comments:
Wow! Cat de misto!
Bai da vreau si eu, se face in fiecare an?
Tu de unde ai aflat de asta?
Pai...era pe toate gardurile/radiourile :). Nu stiu daca o sa mai fie asa la anul.
Multumesc pentru articole. Mi-ai luat o ora placuta. Am trecut de la Voronet la BIAS.
Imi amintesc cu placere de eveniment. Am pozat si eu..si aici e problema. Folosind un filtru de polarizare am ajuns sa am la fiecare cadru un cer cu o saturatie diferita de a urmatorului. Aceiasi lipsa de consecventa am gasit-o si aici. Daca ai un sfat util (nu mai folosi filtrul), da-mi te rog un pont.
Toate bune.
Salut! Multumesc pentru apreciere.
Referitor la nuantele de albastru...discutia e mai complicata si nu sustin ca am o solutie. Ideea e ca eu nu am avut polarizor aici - mai toate cadrele sunt luate cu 70-300-le. Singurul sfat este sa incerci sa pozezi mereu inspre acelasi unghi, la 90 de grade fata de directia soarelui insa in practica e imposibil. Oricum, chiar si cu polarizor, problema ramane aceeasi.
Post a Comment