Mă întorceam de la Brighton și m-am dat jos în Clapham Junction, cea mai "agitată" gară din Europa. Peste 2000 de trenuri și aproape jumătate de milion de oameni trec în fiecare zi pe aici. N-ai zice, văzută la fața locului nu e mare lucru. În fine, am cerut niște directions unei angajate de la Metrou și mai rău m-am enervat - voiam să merg la London Bridge dar până la urmă am luat un tren spre Waterloo. Am zis că până se face ora de urcat în Shard, ar merge o plimbare pe malul Tamisei.
Am ajuns într-un Waterloo în redecorare......și am trecut strada spre London Eye.
Hello, Beautiful! Ce mai faci? Nu ne-am văzut de ceva vreme. Mi-aduc aminte cum am mâncat un sandviș cu bacon și ou pe pajiștea de lângă, unul dintre acele momente pe care le ții minte și nu știi de ce.
De plimbarea asta însă vreau să uit cât mai repede. Frigul absolut câinesc, umezeala care îți intră în oase și vântul...am văzut și localnice cu șalele goale în condițiile în care mie îmi era frig cu haina de iarnă. Probabil era vorba de un fel de metodă contraceptivă primitivă în care se acționează direct asupra ovarelor până se veștejesc.
Eram printre puținii care umblau pe acolo, probabil dintr-un motiv bun. Nimeni nu e așa de tâmpit să se plimbe pe malul Tamisei pe vremea aia...
Ca om care a crescut lângă Dunăre, I know better than to cross a river in this weather. Probabil dacă aș fi încercat mi-ar fi fost fatal.
Ah, iată că ne apropiem de țintă.
Am citit alaltăieri un articol cum acest The Shard e un mare eșec fiind aproape gol. Nu mă pot pronunța, știu doar cum arată Londra văzută din The Shard.
Mda, trebuie avut grijă cu vremea pe acolo. Atât despre Londra și Brighton, am avut la dispoziție doar o zi de hălăduială. Data viitoare revenim în aer...
2 comments:
A fost o zi frumoasa si interesanta, daca e sa judecam dupa poze ;)
Numai meritul meu si nu al vremii :)
Post a Comment