O zburătăceală de 40-50 de minute (în cazul acesta mai mult pentru că noi venind de la Nord am primit permisiune de aterizare dinspre Sud) între Milano și Roma. La apus. Așa că soarele se reflecta în mare...
Nu prea merge cu zoom dar se vede o bărcuță brazdând aurul lichid...
Approach dinspre Sud, cum ziceam. Peste Lido di Ostia.
Un pic de ședință foto de la lounge.
Și un avion prins în cârlig.
Gata, simplu, de vineri. Diseară am și eu zbor - unul de noapte în care sper din tot sufletul să nu mai am turbulențele de la dus și unul de dimineață. Sper să decoleze de pe aceeași pistă ca măcar să știu pe ce parte să cer loc. Pe data viitoare!
No comments:
Post a Comment