Mai întâi câteva chestii organizatorice: după un weekend de stat în casă și editat poze cu pauze de humus home-made, am decis să nu mai povestesc despre lucruri de iarnă până nu se face mai toamnă afară. Mai bine povestesc despre vară...
Case in point - mini vacanța de la Bari de acum câteva săptămâni. Bine, Bari e incorect spus pentru că am stat doar câteva ore. Am închiriat mașină și am bătut tot tocul cizmei. Și a fost tare bine...am mâncat tare bine și am văzut locuri tare frumoase, precum cel de mai jos.
În imaginea de mai sus este o vedere foarte populară din Polignano a Mare, din ce văd pe net un fel de Portofino din sud. Atâta doar că nu poți să vii cu iahtul că ți se zdrobește de stânci dar în rest e asemănător - toată lumea vrea să meargă acolo. Și noi nu suntem mai prejos...
Logistica a fost următoarea: zbor cu Wizz către Bari (în sfârșit întârzierile din iarnă își arată "utilitatea"- zborul a fost gratis pentru că am utilizat creditul obținut de pe două întârzieri), ridicat mașina de la închirieri (Auto Europa, foarte ieftin și foarte ok, am primit o Panda Beige Accogliente - alternativa era un Up! automat) și mers la somn în Bari. Dimineață am plecat spre coastă, cu oprire mai întâi la Auchan pentru provizii. Micul dejun l-am luat al fresco pe stâncăria de la intrare din Polignano a Mare.
Primele impresii - foarte murdar în sud. Pe marginea drumului, prin oraș, pe plajă...cumva e mai murdar ca la noi. Dar hei, suntem în vacanță, să văcănțim. Am căutat o parcare - evident am ajuns să parcăm ca localnicii, pe nașpa.
Locul e interesant - au un fel de viaduct peste valea unui fost râu care vale se transformă într-o mică plajă stâncoasă la mare. Probabil singura plajă pe mulți kilometri, după cum arată coasta.
Judecând după ce se scrie, Polignano a Mare is the place to be. Un fel de "ți-ai ratat vacanța la Bari dacă ai fost acolo și nu ai trecut pe la Polignano". Fatîîîîî. Nu înțeleg de ce are bandiera blu - care desemnează de obicei locurile în care poți să faci o baie ca omu'. Aparent Bandiera Blu desemnează de fapt locurile în care apa e curată - păi cred și eu, aici nimeni nu poate să ajungă la ea din cauza stâncilor...
O chestie pe care am întâlnit-o din întâmplare - sensuri interzise sezonale. Indică, zic eu, popularitatea locului pe timp de vară.
Tot prin scrieri am găsit ceva despre un restaurant într-o peșteră - cu reviewuri mixte, de la cea mai fantastică experiență până la ok, mâncare mediocră dar nah poți să mergi o dată pentru că e restaurant într-o peșteră.
Centrul vechi e plin de clădiri pitorești pe ușile unora dintre ele fiind scrise mesaje de dragoste sau de admirație la adresa locului, oamenilor, etc.
Plaja de care spuneam mai sus e foarte faină văzută de sus. Nu știu cât de fain e să stai pe cataroaie în timp ce 1000 de turiști japonezi te pozează din toate unghiurile, dar fie. Apa pare limpede...
În centru erau ceva pregătiri de sărbătoare - probabil venirea turiștilor. Asta pentru că Polignano a Mare e cam dependentă de această migrație sezonieră.
Prețurile sunt pe măsură, căutați pe booking. De fapt în toată Puglia și în Salento am avut această surpriză oarecum neplăcută de a găsi niște prețuri mai mari decât mă așteptam.
Când am fost noi nu era chiar așa cald - deși parcă se pregătea de o insolație. Totuși apa, din păcate, era rece așa că nu am fost tentați să dăm join la ceata de pe plajă, oricât am fi vrut să servim drept modele pentru japonezi.
Ca în toate călătoriile Miscellanea, timpul a fost limitat așa că am mers înapoi la mașina - uimire, am găsit-o la locul ei. Nu de alta dar Puglia, Calabria și Sicilia sunt singurele locuri din Italia unde mașina nu se poate închiria fără franșiză de furt. Ghiciți de ce...
În episodul următor, o locație și mai importantă pe harta turismului de interes internațional. Dacă nu mergi măcar acolo, atunci sigur te-ai ratat.
No comments:
Post a Comment