Some classics

Lângă belvedere din Alberobello este o piață mică cu un monument. În piață am găsit și ceva pe gustul meu, ceva mai interesant decât casele conice. Întâmplător, în ziua respectivă, Alberobello era gazda unei reuniuni de clasă ceva mai speciale. Membrii italieni, dar nu numai. Spre rușinea mea, nu sunt iubitor atât de mare de mașini clasice ca să le recunosc...

Așadar, niște imagini cu niște bijuterii mișcătoare. Dacă nu vă place, puteți aștepta urmatorul articol, o să fie cu alpine roads...

De exemplu știu că în imaginea de mai jos prima e un Ferrari Testarossa...dar mai departe...

Mai jos, o necunoscută - noroc cu fișa atașată, așa am aflat că e vorba despre un Fiat Canta.

Sau doamna în negru de mai jos - Fiat 508 Balilla Millemiglia. Uitați-vă la aripile alea și imaginați-vă că în anii 30 nu era plastic să torni astfel de forme - și mă îndoiesc că făceau din fibră de sticlă. Plus, mi-am permis să ciocanesc cu degetul în ele și mie mi-a sunat a metal.

Și uite așa mai aflăm o bucată de istorie - Balilla era porecla lui Battista Perasso, un copil din Genova care a început revolta de la 1746 împotriva forțelor habsburge, aruncând cu pietre în niște soldați. Gestul lui a coagulat sentimentele întregului oraș și garnizoana a fost nevoită să părăsească orașul. Mai târziu, la 1849 când trupele piemonteze au fost trimise să le scoată revolta din cap genovezilor, i-au fugărit pe străzi strigând "Genovezii sunt toți Balilla, nu merită îndurare" - și așa au cam făcut, oferind genovezilor un meniu variat cu omoruri și violuri la sfârșitul căruia regele Emanuele al doilea le-a mulțumit. Trebuie să mai studiez să văd ce sentimente au genovezii față de acest episod din unificarea Italiei...

În imaginea de mai sus, Fiat 520 - Superfiat. Singura mașină din lume din anii 20 care avea motor V12, 6.8 litri șiii, țineți-vă bine brăcinarii...90 de cai putere.

Mai jos...un MG??? Ce caută în Italia? Bine, hai, fie...

Cel turcoaz cred că e un Porsche dar nu bag nici un membru în foc...cel negru în schimb știu că e un Alfa.

Hmm, nu știam că și Volkswagen-ul a făcut astfel de mașini...

Un alt MG și...un ceva. O Lancie de fapt dar...boy it's ugly.

Alfa! Nu știu de care dar știu că e Alfa Romeo. Mă enervează că nu au pus la toate fișa cu denumirea să mă dau eu rotund pe blog, mare cunoscător de mașini.

La mijloc, drăguțelul de el, Fiat 500 Toppolino - Șoricelul. M-am bucurat mult să o văd pentru că o astfel de mașină a folosit Nicolas Bouvier în călătoria lui din Elveția în India (via Iugoslavia, Turcia, Iran), transpusă pe hârtie sub numele de "L'usage du monde" - o lectură dragă mie. Să inserăm și un citat: "A journey does not need reasons. Before long, it proves to be reason enough in itself. One thinks that one is going to make a journey, yet soon it is the journey that makes or unmakes you."

Cea vișinie - Triumph Roadster model 1949. Mașină cu claxoanele cromate, la vedere - I respect and approve that. In fact I think it is awesome.

MG-ul verde văzut din alt unghi...

Și doi out-sideri - probabil izolați din cauza culorii ciudate. Dacă aveai mașină roșie erai așezat fără probleme în mijloc, așa, cu galben sau alb...

Foarte fain, ce să zic. Am avut noroc să le vedem. Carry on now - urmează ceva alpine road.