Căutați un loc în Grecia nu tocmai departe dar care să aibă tot ce trebuie? Taverne, mai multe plaje, bărci de închiriat, gyros, apus, tzatziki Mythos din pahar înghețat? Look no further! Syvota este locul, asta dacă nu vreți să vă beți mințile în club noaptea - acolo nu pot să vă ajut și am senzația că Syvota nu e locul pentru voi.
Serios, îmi pare tare bine că am deschis experiența helenică cu Syvota, nu cred că puteam să nimerim mai bine. În umbra mai marelui Corfu, pe un drum secundar la vreo 20 de minute de Igoumenitsa, Syvota este esență de Grecia! Auzi la mine, am ajuns abia anul acesta în Grecia și deja mă declar cunoscător. Ei bine da, am această îndrăzneală mai ales că e vorba de o aserțiune generală. Syvota e departe de a fi cel mai frumos loc pe care l-am văzut în Grecia dar asta nu înseamnă că nu e frumos.
Ca și localitate e măricică și nnu tocmai organizată - but then again, it's Greece not Austria. Sunt multe pensiuni, majoritatea sunt făcute special ca să primească un număr maxim de oameni într-un spațiu minim - noi am avut o cameră cu balcon și baie doar că toate erau cam în miniatură. Dar nu ne plângem, totul era nou și mergea bine - cu loc de parcare și plante agățătoare cu flori :).
În centru e destul de plat dar nu e deloc așa spre mare - în prima zi am mers spre jos spre cea mai faimoasă plajă din zonă și am gâfâit un pic. Desigur puteam să luăm mașina dar mi-era că nu găsim parcare.
Fiecare petec e construit și străzile sunt destul de înguste. În partea sud-vestică a stațiunii sunt cazările de lux. Nici nu am idee cum se ajunge la construcțiile respective dar cert e că se ajunge.
Ce vă ziceam de parcare...drumul se termină într-o parcare de 5-6 mașini unde nu e loc de întors - iar drumul pe care tocmai ai coborât e destul de abrupt, în curbă și flancat de mașinile care au parcat că nu mai era loc jos. Mult noroc la dat înapoi. Eram foarte mândru că nu am venit cu mașina, mândrie care mi-a mai trecut la întoarcere.
Ziceam de cea mai faimoasa plajă din zonă - Bella Vraka. Ei bine, este bella. Este un petec de plajă aflat pe o insulă apropiată de continent - ceea ce o face interesantă este că se trece cu piciorul spre insulă, prin mare. Așa cum puteți vedea în poză, apa e doar până la genunchi.
Ok, în poză e apă cristalină, de poveste, ce mai. În practică apa era rece iar nisipul era de fapt pietricele nu tocmai mici cam instabile pentru mers. Pe plajă e cartierul general pentru diverse școli de canotaj și alte sporturi acvatice - școli populate de draci chirăitori. Deci a sta la plaja respectivă nu e o opțiune.
Din fericire, tot pe insulă, la mică distanță de prima plajă se află o a doua plajă mult mai liniștită. La ea se ajunge pe o cărare tăiată prin arbuștii care cresc pe stânci și uneori chiar prin stâncă. În afara acestor zone insula e impracticabilă pentru altceva decât capre - da, erau capre la a doua plajă.
Din păcate și a doua plajă e tot cu pietricele - și acesta e specificul zonei. Pe unii nu-i deranjează - pe mine mă disperă la culme. Nu suport să calc pe ele cu piciorul gol - asta e, n-am muncit la câmp și încă nu am bătături ca să pot să le ignor. Iar mersul la plajă și în apă cu șoșoni speciali mi se pare aiurea. Cică apa e mai limpede așa - cred că e un mit pentru că o să vă povestesc despre plaje cu apă cristalină și nisip fin pe care le-am găsit tot în Grecia.
Plaje mai sunt în jurul Syvota, unele pe insule și nu se poate ajunge decât cu barca sau cu iahtul. De asta la mijlocul zilei am decis că vrem și noi să închiriem o barcă - dar când am mers cu intenția noastră la negustorii locului aproape că au râs. Toate bărcile erau închiriate cu câteva zile înainte.
Ok, și asa nu am încredere în calitățile mele de marinar așa că am zis să facem out-sourcing pentru această activitate - așa că la biroul de turism am găsit convenabil bilete la o mini-croazieră printre insule. Ne-am înființat la barcă cu vreo jumătate de oră înainte și l-am deranjat pe căpitanul Cristoforus din somnul de după-amiază. Fără glumă, ne-a zis să plimbăm ursu' încă un pic că el se odihnește acum.
Nu era barca din imaginea de mai sus, era o chestie făcută special pentru transportat turiști. Douăzeci de minute mai târziu l-am găsit pe căpitan cu bateriile încărcate și ne-a făcut instructajul - adică ce o să vedem nu vreun instructaj adevărat. Ce veste de salvare, ce brumă de indicații. Ca să citez: "Is beautiful, no?" Urma să facem un tur printre insule cu câteva indicații mormăite de Cristoforus și urma să vedem niște plaje, o peșteră și chiar să oprim la cea mai frumoasă plajă, Piscina. Păi să mergem, ce mai pierdem timpul?
Cu ocazia asta am văzut zonele cele mai posh din Syvota unde se vine cu barca și se ancorează. Ce mai, Saint Tropez. Evident, nu pot să nu mă întreb ce fac oamenii aceia de au bărcile alea și cum își petrec viețile.
Știu, nu vreau mașină cu cutie automată dar prefer un iaht modern unuia cu pânze. E posibil să fie ceva greșit acolo dar nu prea îmi pasă...
Dar iată-ne ajunși la Piscina, o plajă pe o insulă ceva mai îndepărtată. Dimineața plaja e în umbră pentru că e orientată spre nord vest. O parte a ei e aproape mereu în umbră - și asta pentru că plaja în sine are câțiva metri lățime după care urmează un perete de stâncă.
Frumoasă? Fără îndoială! Dar tot cu pietre e. Am uitat să menționez faptul că la astfel de plaje nu numai că trebuie să umbli cu încălțări, îți trebuie și cearșaf de plajă din kevlar ca să nu simți nimic. Prefer să trebuiască să mă spăl de nisip decât să am vânătăi. Plus, unde mai e farmecul dintr-o zi de toamnă când duci mașina la spălătorie și vezi că mai are nisip de Grecia în ea? Așa ar trebui să pui niște bolostânci în portbagaj și să te prefaci suprins că le găsești acolo...
Da, gata, gata, am terminat cu înfierarea plajelor ne-nisipoase. Să ne întoarcem la Syvota, atât la figurat cât și în firul epic. Nu de alta dar parcă ni s-a făcut foame...și la Syvota nu ai cum să rămâi nemâncat. La tavernele din port marfa e cam aceeași - găsești oricum fructe de mare, tzatziki-ul e cam la fel și prețurile așișderea.
Dacă totuși nu vrei fructe de mare sau pește, poți să mergi spre interiorul localității unde ai să găsești tavernele cu specific grătărist și, mai interesant pentru mine, gyros!
Chiar în rondul principal este o astfel de terasă cu gyros care lucrează la foc continuu de după-amiază până târziu în noapte. La ceas de seară se face coadă pentru a prinde masă.
Syvota nu e o stațiune de petrecăreți, aș putea să spun că e așa mai de familie. Fiind aproape de graniță e plin de italieni (care vin cu feribotul la Igoumenitsa) dar sunt și albanezi, români - mai ales din județele mai vestice din câte am observat, germani (ei sunt peste tot) și într-o proporție ceva mai mică cehi și polonezi. Îmi aduc aminte când vedeam la noi la mare când eram mic câte o mașină de Cehia sau Polonia, ce ciudat mi se părea. Cum veneau oamenii ăia așa de departe cu mașina când pentru noi era o aventură să plecăm 250 de kilometri cu Dacia?
Așa arată strada principală care după 6 seara se transformă în stradă pietonală prin punerea unei bariere improvizate de-a lungul drumului. Sunt și aici magazinele de rahaturi netrebuincioase care se găsesc la orice mare (presupun).
Syvota e într-un loc retras și cei care ajung aici nu prea o fac din greșeală. Nu există trafic de tranzit și nici nu mi se pare prea aglomerat. Mă rog, dacă zic asta despre Syvota, să văd ce o să pot spune despre celelalte locuri pe care le-am vizitat - pe lângă care Syvota e o metropolă.
La sfârșitul zilei se poate face o plimbare pe străduțele abrupte din jur și dacă alegi cu grijă poți să vezi și o panoramă a portului. Mai târziu poți merge pe pietrele de pe dig - dacă ești prevăzător, poți pune gheara pe singura bancă de pe dig - și poți admira cum soarele dispare încet după insula Corfu. Mai târziu, dacă mai încape, poți merge din nou la una din terase să vezi cum face tzatziki-ul și vecinul. Dacă vrei poți să mergi la terasa mai scumpă (4 euro porția de tzatziki, pfuai) de la extremitatea portului spre hoteluri. Dar orice ai face o să fie o seară faină!
Noi am văzut numai trei apusuri la Syvota, asta pentru că mai aveam de văzut apusuri și prin alte părți. O recomandăm călduros, cred că de la București se poate ajunge într-o singură zi lejer, nu e nevoie de feribot și nu e chiar plin de români. Nu cred că am văzut mai mult de 3 mașini de România ceea ce din păcate e un plus.
Data viitoare vă povestesc despre o țară nouă de pe listă - știu că am zis ca de acum încolo e "Grecia Mea" dar mai facem o excepție pentru Albania! Iar după aceea mergem deep into greek territory.
No comments:
Post a Comment