Ca să mențin specificul de blog istoric o să continui prin a elimina materialele mai vechi. Și, ca în bancul acela cu ceasul stricat care arată de două ori pe zi ora exactă, și materialul, dacă aștepți îndeajuns de mult, devine din nou de actualitate. Asa că...Sighișoara de Revelion. Sau pe acolo...
Asta pentru că am petrecut acolo doar noaptea de dinainte de Revelion, așa, să vedem ce mai e. E adevărat că nu am mai dormit în Sighișoara până acum - așa că am hotărât să stăm chiar în cetate. Am ales întâmplător pensiunea am Schneiderturm ce ființează chiar în clădirile istorice de lângă Turnul Croitorilor.
Ne-a plăcut acolo - poate și pentru că am primit două căni roșii foarte frumoase. Sau poate pentru că ești întâmpinat cu ospitalitatea ardelenească (alcool tare și voie bună). De voia bună este responsabil administratorul, un român cu jumatate din rădăcini grecești dar cu graiul 100% ardelenesc. Dacă vedeți poze cu Grecia pe pereți, nu vă speriați, acesta este motivul.
De la el am primit sfaturi cu privire la ce cârciumi să abordăm - nu în mod surprinzător am fost sfătuiți să coborâm din cetate ca să nu plătim "taxa de turiști". Așa că am mers la Casa Ferdinand unde am mâncat un gulaș bun bun și un paprikaș și mai bun - din păcate cam asezonate cu fum de țigară dar asta e România.
Și tot România e faptul că odată cu cazarea în cetate îți cumperi dreptul de parcare în cetate pentru că deh, altfel turiștii fug dacă nu pot să-și lase SUV-ul sub geam. În dealul ăla ar merge parcare subterană ca la Salzburg dar deh...
O renovare mai acătării nu sunt în stare să facă, d-apoi ceva așa de avansat cum ar fi o parcare subterană. Casele au primit o spoială colorată pentru a putea face bani ca și pensiuni dar obiectivele adevărate cum ar fi bastioanele, biserica, turnul cu ceas...
...chiar sunt curios când a fost renovat ultima oară turnul cu ceas. Vopseauna aia stearsă de pe pereți și lemnul de la balustrade rotunjit de la atâtea mâini îmi zic ca nu prea de curând. Ca de obicei, există contracte semnate, proiecte și intenții. Probabil pavează cu ele...
Pentru străini nu cred că face diferența - cei mai umblați au mai văzut orășele medievale și statusul decrepit al Sighișoarei nu poate să fie decât un plus pentru pozele lor pe Instagram.
...și nu am văzut toate cotloanele pentru că eram ocupați cu Festivalul Medieval. De data asta a fost mult mai liniște - deși la primele ore ale dimineții există un tur ghidat gratuit pentru cine se încumetă și ei au tobe. Dar nah, e frumos așa, ghizii sunt îmbrăcați de epocă, merge de un Instagram.
Noi am avut parte de o zi frumoasă - rece, dar însorită, atât cât a fost ea. Pentru că în perioada asta a anului orice rază de soare e binevenită. Văd acum știri că nu a mai fost soare la București de 30 de zile. Depresie majoră!
Râdem, ne distrăm, dar mai avem poze de editat și ne ajunge anul din urmă. De asta o să cut it short, mai ales că nu e mare lucru de spus. Sighișoara e aceeași cu cea pe care o știam de mai demult.
No comments:
Post a Comment