Mileage running

Noi oamenii sunt o specie ciudată.

În condițiile în care unii dintre noi suntem în stare să ne punem problema cum (și dacă e bine) să devenim o specie multiplanetară, marea majoritate suntem gata să ne omorâm între noi (la propriu) pentru că nu cădem de acord asupra (denumirii) prietenilor noștri imaginari. Asta așa, pentru că e la modă să ai o opinie despre orice.

Și apropo de această "calitate" de a fi complet ciudați - să introducem noțiunea de mileage running. În această lume plină de lucruri de făcut și având la dispoziție un timp atât de limitat există o categorie restrânsă de oameni care aleg să-și petreacă timpul liber și să-și cheltuie banii ca să...strângă mile la compania aeriană preferată.

Nu mă refer la zburat la Tokyo, stat două zile și întors - mă refer la zburat la Tokyo, stat 90 de minute și întors. Mă refer la trasee special alese care să aibă un cost redus și cât mai multe mile (cpm - cents per mile). Pe forumul flyertalk este o secțiune specială pentru așa ceva unde fiecare semnalează ce a găsit - secțiunea are aproape 30.000 de threaduri și dacă deschizi unele din ele poți să începi să-ți faci o idee despre ce fac băieții (și sunt și foarte bucuroși să o facă).

Deci oameni normali rezervă uneori două weekend-uri la rând o combinație de genul: LAX-MSP-ANC-MSP-LAX pentru 260 dolari. Ai zice că e vreun nume de cod pentru niște prostituate verificate, cu experiență, dar nu! Ca să înțelegeți, e vorba de ruta Los Angeles - Minneapolis - Anchorage - Minneapolis - Los Angeles într-o singură zi cu 1-2 ore între zboruri - pentru 8100 mile. Sau EWR-DTW-SEA-MSP-ANC-MSP-SEA-ATL-LGA în două zile (adică New York - Detroit - Seattle - Minneapolis - Anchorage - Minneapolis - Seattle - Atlanta - New York).

Fiind într-o perioadă din viață în care caut cu disperare să elimin zborurile nenecesare și să am mai mult timp disponibil acasă, îmi vine foarte greu să înțeleg de ce ar alege cineva să-și petreacă două sâmbete pe niște scaune soioase cu genunchii la gură și să mai și plătească pentru asta.

Asta pentru că, să ne înțelegem, indiferent de ce arată reclamele și filmele, zborul în ziua de azi e o afacere sordidă de la cap și până la coadă. Sunt și momente faine când vezi un A340 intersectându-se cu tine la 1 kilometru mai jos dar în general mi se pare că aspectele negative atârnă mai greu în balanță mai ales când zbori nevoit (pentru muncă de exemplu):

• La check-in ești la mila serviciilor de handling, nici măcar locul nu ți-l poți alege în liniște chiar dacă încerci online. Fiecare companie are politicile ei aici - am pățit să găsesc avionul "plin" în prima jumătate la 5 minute după ce s-a deschis check-in-ul online doar ca să aflu după aceea la ghișeu "aaa, păi așa le rezervăm noi ca să le putem da după aceea mai organizat". De manipularea bagajelor nu vreau să vorbesc, zic doar că e mai bine să iei cel mai ieftin troller de la Carrefour ca să nu-ți pară rău după el.
• La securitate bipăie și fierul din spanacul mâncat de cu seară - suspectez că au un buton pe care îl apasă ca să pipăie ei pe cine vor. 
• La control pașapoarte ce să mai zic, nu vreau să fiu discriminator dar am învățat să nu mă pun la cozi unde sunt copii sau oameni de altă etnie de cea a locului pentru simplul fapt că, statistic vorbind, snopul de documente de verificat e mai mare.
• La boarding e mereu coadă de parcă pleacă avionul undeva fără ei - deși o logică există pentru că nesimțirea e mare și fiecare aduce pe avion un bagaj mai mare ca propria-i nesimțire; dacă urci ultimul și zborul e plin e fain să cauți loc pentru bagaj. Și tot la boarding la cea mai mică întârziere se găsește un protestator care să zică că e inadmisibil deși a plătit 79 RON pe bilet. Iar dacă e boarding cu autobuz pe ploaie și frig...
• În avion, cost reduction, minimul necesar. Ești o găină în Avicola Toulouse sau Avicola Seattle, depinde unde e făcută aeronava. Dacă ai loc la geam, ok, dacă ai locul din mijloc în configurație 2-5-2, nu mai e nici o distracție. Locul la picioare e minim, centurile sunt soioase, pasagerii se descalță să le fie mai comod, copiii plâng cel mai adesea de la schimbările de presiune (încă mai trebuie să mă lamuresc de ce nu sunt în stare, tehnic vorbind, să facă un avion presurizat calumea - Later Edit: am citit și e legat practic de costuri până la urmă, presiunea din timpul zborului depinde de la avion la avion dar în general e ca și cum ai fi la 2000-2500m altitudine, 1500 la A380) și multe altele...
• Ca și o opinie personală, consider că dacă eu sunt semi treaz la 5 dimineața, la fel e și copilotul care face turul de onoare să verifice aeronava dacă are vreo defecțiune vizibilă (cel mai fain e noaptea pe ploaie cu vânt și 1 grad Celsius cu o lanternă chioară). Așa că, strict legat de operarea avionului în sine, sper că cei de la bagaje au închis corect ușile de la cargo bay (Turkish Airlines Flight 981), că avionul e întreținut de companie conform indicațiilor producătorului (American Airlines Flight 191), că pilotul și copilotul sunt odihniți și nu uită să facă ceva (Northwest Airlines Flight 255) și că dacă apare vreo situație neprevăzută știu cum să reacționeze și nu bagă avionul în ocean trăgând de manșă ca zevzecii (Air France Flight 447). Dar am divagat...
• Nu intrăm în detalii legate de efectele pe termen lung ale radiațiilor la altitudine sau dacă e ok să respiri bleed-air-ul din motoare.

Și toate astea pentru ce? Pentru mile? Wow, mile. Să faci ce cu ele? La Flying Blue cu 10.000 de mile ai fantastica șansă să cumperi un bilet București-Paris la 109 euro în loc de 144 (parcă așa era diferența acum câțiva ani, pot să verific dacă e nevoie). Ah vorbim de status? Accesul în lounge-uri e cea mai overrated chestie din ansamblu și oricum intri dacă ai un card de credit mai răsărit; priority boarding-ul e ok dacă cei de la boarding știu cum să gestioneze mulțimea de netoți altfel trebuie să-ți ceri tu drepturile...în rest, vă asigur că nici la Platinum nu sunt incluse servicii speciale de la șefa de echipaj. 

Pe final, vă las cu harta unui user de pe flightmemory - 2500 de zboruri și 388 de zile în aer. Așa, ca fapt divers. Să nu se înțeleagă greșit, încerc să practic toleranța, cele de mai sus nu se vor a fi o insultă, doar încerc să înțeleg. Poate e la fel cu interesul meu dubios legat de claxoane (deși nu am dat încă sute de dolari sau sâmbete pe claxoane). Poate nu trebuie înțeles.